Cheilita angulara

Daca aveti fisuri sau crapaturi ale comisurilor bucale  atunci cel mai probabil aveti cheilita angulara. Aceasta inflamatie la nivelul colturilor gurii este denumita si stomatita angulara sau perles.

Termenul de stomatita se foloseste pentru un spectru larg de afectiuni inflamatorii si ulceratii orale in timp ce cheilita angulara se refera doar la leziunile care apar la colturile gurii.

Cum se manifesta cheilita angulara?

Am spus deja ca perlesul reprezinta un proces inflamator la nivelul colturilor gurii, caracterizat prin aparitia de leziuni eritematoase (rosii) acoperite de scuame sau cruste, insotite de fisuri si mancarime. Uneori poate exista puroi sau un depozit albicios care acopera fisurile. Daca fisurile sunt adanci ele pot sangera la deschiderea gurii sau pot deveni veritabile ulceratii.

Care sunt cauzele?

-          Factorii infectiosi sunt printre principalii determinanti ai bolii. Pot fi implicate bacterii (streptococci, stafilococi), virusuri (hepesvirusul) sau ciuperci (candida), dar de multe ori pot fi infectii mixte.

-          Deficientele nutritionale de vitamine din grupul B, fier, folati

-          Factorii mecanici: prognatismul, edentatia (lipsa dintilor), lucrari dentare, periajul agresiv al dintilor

-          Afectiunile cutanate cronice inflamatorii precum dermatita atopica

-          Factorii de contact: pasta de dinti, apa de gura, substante de uz stomatologic, parfumuri, coloranti, conservanti din rujuri sai balsamuri de buze, unele alimente (citricele)

Cum tratam cheilita angulara? 

Tratamentul se adreseaza cauzei: antibacteriene sau antifungice locale pentru leziunile infectioase, suplimente vitaminice in cazul deficitelor nutritionale, proteze dentare  pentru cei edentati sau cortizonice locale in cazul dermatitei atopice.

 

 

Tratamentul ridurilor cu acid hialuronic

Aparitia ridurilor face parte din procesul natural de imbatranire cutanata. Ridurile sunt mai evidente pe zonele fotoexpuse: fata, gat, decolteu, maini si antebrate. Desi factorii genetici sunt cei mai importanti determinanti ai structurii si texturii pielii, expunerea la soare este cea care contribuie major in aparitia ridurilor.

Ridurile apar printr-o combinatie de factori, cei mai importanti fiind:
- varsta – pe masura ce imbatranim pielea isi pierde din elasticitate si devine mai uscata prin scaderea productiei de sebum, astfel incat capata un aspect ridat. De asemenea tesutul gras subcutanat diminua, ducand la aparitia pielii lasate, care atarna.
- expunerea la ultraviolete – accelereaza procesul de imbatranire cutanata, fiind principala cauza de aparitie prematura a ridurilor. Soarele modifica structura fibrelor elastice si de colagen care se afla in stratul profund al pielii (dermul) ducand la scaderea flexibilitatii si rezistentei pielii.
- expresia fetei (mimica) – contractia musculaturii fetei atunci cand zambim, ne incruntam sau ridicam sprancenele duce la aparitia unor mici santuri in piele, care in timp incep sa devina vizibile ca riduri fine in jurul ochilor, gurii, pe frunte sau intre sprancene.
- fumatul – poate de asemenea sa accelereze procesul de imbatranire cutanata, cu aparitia timpurie a ridurilor, prin modificarea aprotului sangvin la nivelul pielii.
- deficitele nutritionale
- caldura, vantul, cosmeticele neadecvate

Pentru a intarzia aparitia ridurilor si pentru ridurile foarte fine se pot folosi diverse creme care contin retinoizi topici sau alfa hidroxi acizi, antioxidanti, coenzima Q10.
Pentru ridurile adanci, deja sapate in piele sau pentru santurile nazo-labiale (dintre nas si gura) sunt utile substantele de umplere cu acid hialuronic (fillere) care se injecteaza in planul profund al pielii pentru a asigura o sustinere din interior, diminuand ridurile si conferind pielii un aspect mai tanar. De asemenea fillerele cu acid hialuronic sunt utile si pentru imbunatatirea aspectului anumitor tipuri de cicatrici, de exemplu cicatricile atrofice, deprimate.
Fillerele injectabile cu acid hialuronic pot aduce imbunatatiri semnificative, fara a fi nevoie de proceduri invazive de chirurgie plastica dar efectul lor nu este permanent. Ca si acidul hialuronic din structura pielii, substanta injectata se degradeaza in timp, astfel incat pentru mentinerea efectului este nevoie de injectari reptate la 6-8 luni distanta.

Tipul de substanta injectata si cantitatea necesara pentru obtinerea efectului dorit depind foarte mult de adancimea ridului si de zona tratata. Durata unei sedinte nu depaseste de regula 20-30 min, iar efectul este vizibil imediat. Fillerele se pot administra dupa o anestezie locala prealabila cu creme sau injectabila pentru a reduce discomfortul pacientului. Acidul hialuronic este o substanta care da foarte rar alergii si nu are nevoie de o testare prealabila.

Reactiile secundare care pot sa apara sunt reprezentate de echimoze (vanatai), edem si roseata pe zona injectata. Acestea sunt temporare, disparand in cate zile dupa efectuarea procedurii.
Uneori este nevoie de proceduri combinate pentru obtinerea unui efect mai bun si de durata. Asocierea substantelor de umplere cu acid hialuronic cu toxina botulinica ce ajuta la relaxarea musculaturii mimicii duce la rezultate mai bune, cele doua proceduri actionand sinergic pentru a obtine efectul dorit.

Keratoza seboreica

Keratoza seboreica este cea mai frecventa tumora benigna cutanata la pacientii varstnici. Aspectul clasic este de leziune bej-bruna, uneori chiar negricioasa, usor reliefata, cu suprafata onctuoasa, aspra la palpare.

Leziunile se situeaza la nivelul fetei sau trunchiului pot fi unice sau multiple si au dimensiuni variabile (de la cativa milimetri la 2-3 cm). De cele mai multe ori sunt asimptomatice, dar pot fi insotite si de senzatie de mancarime. Desi nu sunt dureroase ele pot fi deranjante din punct de vedere cosmetic sau cand sunt localizate pe zone de frecare. Keratozele seboreice nu sunt leziuni canceroase, dar pot semana cu alunite sau chiar cancere de piele. Traumatizarea leziunilor poate duce la inflamare (roseata), sangerare sau suprainfectie.


Cauza aparitiei keratozelor seboreice e necunoscuta, insa exista cazuri familiale ce sugereaza ca si genetica poate avea un rol in aparitia acestor leziuni. Keratozele se inmultesc odata cu vasta, fiind observate in numar crescut in general la persoane peste 50 ani.

Diagnosticul leziunilor este de cele mai multe ori clinic. Un ajutor important in cazurile incerte il reprezinta si dermatoscopia (examinarea cu un aparat special ce permite dermatologului sa identifice elemente structurale care nu pot fi observate cu ochiul liber). Foarte rar este nevoie de indepartarea leziunilor si examen histopatologic pentru confirmarea diagnosticului sau excluderea cancerului de piele.

Tratamentul keratozelor seboreice nu este necesar decat in cazul celor iritate, traumatizate, situate pe zone de frecare cu imbracamintea sau deranjante din punct de vedere estetic. Sunt frecvent folosite crioterapia cu azot lichid, chiuretarea, electrocauterizarea sau vaporizarea laser. Leziunile sunt superficiale si pot fi indepartate usor cu risc minim de cicatrice, in special pentru keratozele mici.

website gazduit de Aries Networks